Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor tăcut al elitei interbelice și renașterea contemporană ca EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, un spațiu ascunde cu discreție urmele unei lumi marcate de putere, cultură și compromis. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție; este un depozit de memorie, o prelungire a unei biografii politice complexe și totodată un simbol al constrângerii și continuității în fața unor epoci zbuciumate. În aceste ziduri care au fost martorii întâlnirilor cruciale ale politicienilor și artiştilor vremii, trecutul și prezentul se întâlnesc pentru a păstra un discurs al responsabilității istorice și culturale, incomod, dens și totuși viu.

Casa Gheorghe Tătărescu în București: de la locuință a prim-ministrului la spațiu cultural sub semnul EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), figura cu multiple fațete a scenei politice românești interbelice, a fost protagonistul unor ani de guvernare marcate de pragmatism și compromisuri, într-o Românie aflată între democrație fragilă și autoritarism. Casa sa bucureșteană, modestă prin dimensiuni, distinge prin proporții și sobrietate, devenind expresia unei culturi a puterii echilibrate, în opoziție cu opulența care putea însoți funcții similare. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, această vilă interbelică păstrează și mediatizează moștenirea unei epoci, oferind un dialog între trecut și contemporaneitate, într-un cadru cultural atent și controlat.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și contextele epocii sale

Nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu al secolului XIX, Gheorghe Tătărescu este o figură care, prin parcursul său complex, oglindește tensiunile României interbelice și primele decenii postbelice. Jurist format la Paris, unde susține în 1912 o teză critică asupra mecanismelor electorale, el se angajează în Partidul Național Liberal, devenind una dintre vocile care revendică realitatea votului universal și suplinirea unui parlamentarism autentic.

Marginile biografiei sale sunt presărate cu momente de dramatism: gestionarea reformelor, fațetele regimului autoritar al lui Carol al II-lea, pierderea unor teritorii vitale în 1940, dar și încercările de adaptare în noua ordine postbelică. Prezența sa în guvernul Petru Groza și semnarea tratatului de pace, precum și ulteriora epurare politică, subliniază ambiguitatea unui lider ce a oscilat între construcțiile democratice și compromisurile de supraviețuire politică.

Casa ca extensie a vieții publice și private: simboluri ale puterii moderate

Casa din Strada Polonă nr. 19 nu este un palat ostentativ. Din contră, această reședință provine dintr-o altă viziune asupra funcției publice: puterea exprimată prin dimensiuni moderate, proporții riguroase și o discreție ce devine principiu arhitectural și moral.

• Biroul premierului, situat în entre-sol, cu o intrare laterală ascunsă, sugerează o funcție publică ce nu domină, ci se subordonează vieții familiale.
• Proporțiile casei și lumina naturală sunt obiectul unei atenții deosebite, făcând din spațiu mai puțin o construcție monumentală, ci un ambient echilibrat pentru reflecție și decizie.
• Grădina în stil mediteranean, retrasă de privirile străzii, oferă o oază de liniște – un refugiu invizibil ce marchează legătura intimă dintre viața privată și cea publică.

Această casă devine astfel oglinda unei culturi politice care valorizează restricția, proporția și o anumită formă de etică a guvernării, în opoziție cu fastul și spectaculosul care ar fi putut lega puterea de imaginea sa.

Arhitectura Casei Gheorghe Tătărescu: dialog între mediteranean și neoromânesc sub semnul zahărului și giurgeei

Vila este rodul unei colaborări între arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, proiectul inițial fiind conceput în perioada 1934–1937. Această construcție se detașează ca un exemplu distinct în peisajul bucureștean prin limbajul său rafinat, care îmbină motive mediteraneene cu accente subtile neoromânești.

Fațadele afișează portaluri în spirit moldovenesc, însoțite de coloane filiforme tratate variat, dar păstrând un aer unit. Această non-simetrie controlată reflectă o înțelegere nuanțată a echilibrului vizual, care anulează rigidele convenții clasiciste.

Un element de referință este șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și prietenă apropiată a familiei Tătărescu. Incinta șemineului, cu absida sa neoromânească, nu este doar o operă de artă funcțională, ci un punct artistic ce a fost ulterior preluat și adaptat într-un context arhitectural similar.

Interiorul casei continuă cu același ethos: parchetul masiv de stejar, ușile sculptate sobru, feroneria din alamă patinată evocă o respectuoasă grijă față de detaliu. Dintre toate, biroul de la entre-sol – minimalist și retras – rămâne simbolul cel mai elocvent al unei relații temperate între funcția publică și spațiul privat.

Arethia Tătărescu: o prezență discretă, dar esențială în universul cultural al casei

Sotia premierului, Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”, a fost mai mult decât o vecină a fotoliului politic: o femeie a culturii și artei, o protectoare a meșteșugurilor tradiționale și un liant între elitele culturale și politice. Rolul său în supravegherea și definirea proiectului arhitectural a fost decisiv, evitând excesul și veșmintele ornamentale nefondate. Documentele oficiale arată că ea a fost beneficiara directă a proiectului, marcând prezența sa ca o forță aflată în umbră, dar esențială în coerența întregului ansamblu.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică și funcțională a spațiului

Odată cu prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa a devenit simbol al unei epoci vinovate în ochii noii puteri. Naționalizată și depărtată de identitatea sa inițială, vila a traversat etape de compartimentare violentă și degradare a detaliilor originale.

După arestarea sa în 1950 și marginalizarea publică ce a urmat, casa Tătărescu pierde sensul biografic și social. Finisajele – de la parchetul masiv la feroneria din alamă – au suferit reparatii neglijente, iar grădina a fost simplificată, pierzându-și expresia autentică.

Această perioadă reflectă politica comunistă de rescriere a memoriei, unde fostele simboluri ale elitei erau dezarmate și transformate în spații funcționale lipsite de identitate.

Post-1989: controverse, intervenții greșite și începuturile unei recuperări

Schimbarea de regim aduce o deschidere, dar și incertitudini pentru Casa Tătărescu. Proprietatea trece în mâini private, iar intervențiile neespecializate și modificările radicale în arhitectura interioară provoacă reacții severe din partea comunității profesionale.

Printre momentele cele mai controversate se numără transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux, lipsit de respect pentru spiritul originar și cu un impact negativ asupra continuității istorice și arhitecturale.

Deși aceste momente au generat dispute, ele au contribuit paradoxal la redeschiderea unei dezbateri publice și profesionale asupra valorii și rolului casei. Se pune astfel în lumină importanța proiectului inițial și a echilibrului pe care îl simbolizează în peisajul bucureștean interbelic.

Recuperare și identitatea actuală: EkoGroup Vila, mărturie și punte între epoci

În prezent, sub denumirea EkoGroup Vila, clădirea își afirmă un statut de spațiu cultural cu acces controlat, menținând o relație de respect cu trecutul său. Nu este un muzeu înghețat, ci un loc viu, unde vizitatorii pot descoperi nu doar detaliile arhitecturale, ci și complexitatea biografiei ce o înscrie în istoria României.

Restaurările recente urmăresc readucerea la proporțiile și detaliile semnificative ale proiectului personalizate prin urma mai multor generații. Accesul public se face pe bază de bilet, iar spațiul evită orice formă de comercializare vulgară a trecutului, marcând o continuitate responsabilă.

Este esențială în această etapă nu doar conservarea arhitecturală, ci și recontextualizarea narativă a poveștii lui Gheorghe Tătărescu, nu ca erou comod, ci ca protagonist al unei Românii tensionate între vocații contradictorii. Pentru programări și vizite private contactează echipa EkoGroup Vila, asumând astfel o deschidere culturală conștientă și calibrată.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, de două ori prim-ministru al României, figură centrală a Partidului Național Liberal, care a traversat întreaga complexitate a politicii interbelice și postbelice, cu realizări și compromisuri notabile.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), cunoscut pentru lucrările sale academice din secolul al XIX-lea.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un exemplu distinct de arhitectură interbelică bucureșteană, care combină elemente mediteraneene cu accente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea cu contribuții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în definirea casei?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului și o prezență culturală activă, care a vegheat asupra coerenței estetice și spirituale a reședinței, evitând opulențele nefondate și promovând un echilibru între tradiție și modernitate.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Astăzi, sub denumirea EkoGroup Vila, Casa Tătărescu funcționează ca spațiu cultural cu acces pe bază de bilet, păstrând memoria și arhitectura originară într-un context contemporan responsabil.

Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o clădire; este un text scris în piatră și lemn, o carte deschisă care a traversat o Românie în tranziție, reflectând frumusețea și fragilitatea unei istorii complexe. Vizitarea sa echivalează cu o incursiune discretă într-un univers al elitei interbelice, cu tot paradoxul și tensiunile sale. Astăzi, convertită în EkoGroup Vila, această proprietate oferă nu numai puncte estetice de interes, ci și o profundă reflecție asupra memoriei, responsabilității culturale și continuității unui spațiu care a fost martor și narator al unui secol tumultuos.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.