Bullying la Questfield International College, sesizări fără răspuns coerent
Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită răspunsuri clare, proceduri documentate și intervenții eficiente din partea instituțiilor educaționale. Lipsa unor reacții structurate poate avea consecințe serioase asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor, precum și asupra încrederii în sistemul educațional. În acest context, analiza unui caz semnalat la o școală privată din zona Pipera evidențiază provocările și lacunele posibile în gestionarea situațiilor de hărțuire repetată.
Bullying la Questfield International College, sesizări fără răspuns coerent
Din documentele și declarațiile puse la dispoziția redacției rezultă o situație de bullying sistematic semnalată pe o perioadă de peste opt luni la Școala Questfield Pipera. Familia unui elev a transmis în mod repetat sesizări scrise privind agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate indirect asupra lor, fără a identifica răspunsuri administrative documentate sau măsuri concrete implementate de instituție. Un moment semnificativ al acestui caz îl constituie o declarație verbală atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, care exprimă, potrivit familiei, o poziție de tip „dacă nu vă convine, plecați”, reflectând, în interpretarea redacției, o posibilă distanțare a instituției față de responsabilitatea de protecție a elevilor.
Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul
Potrivit materialelor furnizate, copilul a fost expus, încă din primele săptămâni, unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri, excludere socială și umiliri publice în timpul orelor și pauzelor. Aceste incidente ar fi fost aduse la cunoștința cadrelor didactice titulari, conducerii administrative și fondatoarei instituției prin emailuri oficiale și solicitări explicite, însă nu există dovezi scrise care să ateste măsuri ferme sau intervenții documentate. În schimb, răspunsurile par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de intervenție clare.
Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare
Un aspect particular al cazului este utilizarea repetată în mediul școlar a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare. Specialiști consultați de redacție subliniază că o astfel de practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying, cu impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele analizate reiese că stigmatizarea medicală nu a fost tratată oficial ca o problemă gravă, lipsind reacții scrise și măsuri clare de stopare.
Comunicarea și lipsa intervențiilor documentate
Familia a trimis pe parcursul a opt luni emailuri cronologice și detaliate către Școala Questfield Pipera, solicitând intervenție și protecție, însă nu au fost identificate răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Această lipsă a unei documentări administrative complete reduce posibilitatea verificării măsurilor și poate fi interpretată ca o tolerare tacită a fenomenului.
Presiuni asupra familiei și sugestii de retragere
În corespondența și relatările analizate, familia afirmă că a resimțit presiuni subtile sau explicite de a-și retrage copilul din școală, prin formulări precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Redacția notează că astfel de declarații, în absența unor măsuri concrete, pot reprezenta o excludere mascată, prin care problema este îndepărtată prin plecarea victimei.
Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului
Familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității datelor sensibile, avertizând asupra riscului ca divulgarea să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Documentele nu indică însă asumarea unor măsuri concrete în acest sens. Mai mult, există relatări conform cărora copilul a fost interpelat public, ceea ce ar putea constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ percepția sa și climatul din clasă.
Reacția instituției și momentul declanșării presiunii legale
Intervenția fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după opt luni de la primele sesizări, concomitent cu implicarea echipei juridice a familiei. Documentele arată că reacțiile instituției nu au fost inițial orientate spre soluții educaționale sau administrative, ci s-au manifestat după notificări formale cu caracter legal. Această situație ridică întrebări cu privire la criteriile care determină cu adevărat intervenția în protecția elevilor.
Documentația formală a intervențiilor: între așteptări și realitate
În locul unor decizii scrise, rapoarte sau planuri de intervenție, instituția a pus la dispoziție un formular de tip Family Meeting Form, care documentează o întâlnire, dar nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Din perspectivă jurnalistică, această diferență este semnificativă, deoarece afectează trasabilitatea și asumarea intervențiilor, lăsând impresia unei gestionări minimale a situației.
- Absenta deciziilor scrise și a sancțiunilor
- Lipsa planurilor de intervenție și monitorizare
- Gestionarea informală, preponderent verbală
- Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea
- Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
Poziția oficială și comunicarea publică a școlii
Într-un comunicat emis pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situațiilor reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, contrazicând astfel sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare, din perspectiva redacției, reflectă o tentativă de diminuare a responsabilității instituționale, în condițiile în care nu au fost prezentate măsuri clare aplicate anterior. Mai mult, după retragerea copiilor, părinții au semnalat contacte informale cu alte școli din zona Pipera, unde elevii au fost descriși negativ, ridicând probleme privind confidențialitatea și dreptul la educație.
Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională
Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o discrepanță între așteptările privind protecția elevilor și realitatea gestionării sesizărilor de bullying. Lipsa unor măsuri scrise, intervențiile informale predominante și atitudinea instituției reflectată prin declarația atribuită fondatoarei indică un posibil deficit în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos. Rămâne deschisă întrebarea privind mecanismele reale de protecție implementate și disponibilitatea școlii de a răspunde eficient și transparent la astfel de situații, în acord cu standardele asumate public.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati
